COMUNICAT DE PRESA
„În intervalul de 11 luni din 2006,
comerţul exterior cu mărfuri s-a cifrat la 60.521 milioane euro,
înregistrând o creştere cu +21,3%, faţă de perioada
corespunzătoare a anului 2005. Exportul a fost 23.844,2 milioane euro, în
creştere cu +16,7 %, iar importul a însumat 36.676,8 milioane euro, în
creştere cu +24,5%.
În evoluţia exportului se
remarcă unele performanţe calitative, manifestate prin creşterea
mai accelerată a exportului de produse provenite din industriile de
medie-înaltă tehnologie, cu complexitate şi valoare
adăugată mai mare şi, respectiv, prin reducerea sensibilă a
ponderii exportului de produse cu grad scăzut de prelucrare. Aceste
tendinţe evidenţiază, totodată, creşterea gradului de adaptare
a produselor româneşti de export la conjunctura pieţelor externe
şi valorificarea din ce în ce mai bună a produselor româneşti la
export.
Dinamica importului pe principalele
destinaţii economice relevă că importurile pentru aprovizionarea
industriei, deşi deţin ponderea predominantă în totalul importului
au tendinţa de scădere pe componenta de produse intermediare;
importurile de bunuri de capital pentru investiţii în economie au
tendinţa de creştere în totalul importului, iar la importurile de
bunuri pentru consum individual se constată o scădere relativă a
ponderii în valoarea totală a importului, faţă de anul anterior.
Creşterea mai accentuată a
importului decât cea a exportului a generat creşterea deficitului
balanţei comerciale. Structura deficitului relevă, însă, că
acesta se localizează, cu precădere, la bunuri pentru aprovizionarea
industriei şi la bunuri de capital care au susţinut procesele de
restructurare, modernizare şi
creştere a economiei din această perioadă, potenţial
generatoare de dezvoltare, export şi noi locuri de muncă” a declarat Iuliu Winkler, ministru
delegat pentru comerţ.
Evoluţii la export
Exportul
(FOB) realizat în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2006 a însumat 23.844,2 milioane euro, înregistrând o creştere cu
3.408,0 milioane euro (+16,7%) faţă intervalul corespunzător din
2005. În luna noiembrie 2006, exportul s-a cifrat la 2.453,9 milioane euro, în
creştere cu +20,9% faţă de luna noiembrie 2005 şi cu +9,0%
faţă de luna octombrie 2006.
Produsele
la care s-au consemnat cele mai accelerate ritmuri de creştere la exportul
cumulat pe 11 luni 2006, faţă de intervalul corespunzător al
anului anterior, provin din: industria producătoare de autovehicule
şi componente pentru acestea +53,5% (+523,9 milioane euro); industria
producătoare de maşini si aparate, echipamente electrice şi
părţi ale acestora +28,3% (+622,0 milioane euro); industria
producătoare de aluminiu şi articole din aluminiu +47,7% (+194,7
milioane euro); industria navală +45,5% (+176,3 milioane euro); produse
ale regnului vegetal (cereale, seminţe, legume) +42,0% (+107,2 milioane
euro); industria pentru instrumente, aparate de măsură şi
control şi părţi ale acestora +31,8% (+39,1 milioane euro);
industria materialelor plastice, cauciucului şi articole din acestea
+25,4% (+203,1 milioane euro).
În
acelaşi interval de referinţă s-au consemnat scăderi la
exportul de materiale textile şi articole din acestea cu -0,72%, afectând
valoarea exportului cu -27,9 milioane euro (iar în cadrul acestora cea mai
însemnată scădere s-a consemnat la articole şi accesorii de
îmbrăcăminte cu –3,73%%, respectiv -133,3 milioane euro); fonta, fier
si otel brut cu –1,45% (-25,3 milioane euro) şi materiale de
construcţii (ciment, ipsos, produse ceramice) cu – 6,22% (–12 milioane
euro).
Performanţele
de ordin calitativ în evoluţia exportului rezultă şi din:
-
creşterea mai accelerată a
exportului de produse ale industriilor de medie-înaltă tehnologie cu
valoare adăugată mai mare (maşini, aparate si echipamente
electrice şi părţi ale acestora, vehicule de transport şi
părţi ale acestora; chimie şi petrochimie; materiale plastice
şi cauciuc), care a devansat ritmul de creştere al exportului de
produse ale industriilor medie-joasă si joasă tehnologie, cu valoare
adăugată mai mică (metalurgie; textile si pielărie;
mobilă si produse din lemn; produse alimentare si băuturi), respectiv
+26,9%, faţă de 8,1%;
-
evoluţia pe principalele
destinaţii economice (cumulat pe zece luni), care indică
tendinţa de scădere a exportului de materii prime şi materiale
cu aproximativ 10% faţă de anul anterior şi de creştere a
exportului de bunuri cu complexitate mai mare şi valoare
adăugată mai mare, cu 3,4% faţă de anul anterior.
Aceste
tendinţe indică creşterea gradului de adaptare a produselor
româneşti de export la conjunctura pieţelor externe şi
valorificarea din ce în ce mai bună a produselor româneşti la export.
Tendinţa
de consolidare a exportului de produse româneşti pe pieţele externe
rezultă şi din orientarea acestuia cu preponderenţă pe spre
pieţele ţărilor dezvoltate, care ocupă o pondere de 79,1% în valoarea totală a exportului
(în creştere cu +14,7%, faţă de intervalul similar din 2005).
Exportul către ţările UE-25 s-a cifrat la 16.232,1 milioane euro
(reprezentând 68,1% din valoarea totală a exportului), în creştere cu
+16,7%. Principalele pieţe la exportul cumulat pe 11 luni (care
reprezintă 73,7% din totalul exportului) au fost: Italia cu o pondere de
18,1% în totalul exportului; Germania 15,8%; Turcia 7,7%; Franţa 7,5%, Ungaria 5,0%; Marea
Britanie 4,8%; Bulgaria 2,8%; Austria 2,7%; SUA 2,5%; Olanda 2,4%; Spania 2,4%
şi Grecia 2,0%.
Evoluţia
exportului pe grupe de ţări indică un ritm de creştere mai
accentuat către ţările din Europa de Est cu +39,2%, care
deţin o pondere de 18,4% în totalul
exportului.
Evoluţii la import
Importul
cumulat pe 11 luni 2006, calculat în preţuri FOB, a însumat 33.853,4
milioane euro, iar importul calculat în
preţuri CIF a însumat 36.676,8 milioane euro, în creştere cu +24,5%,
faţă de perioada similară a anului anterior. În luna noiembrie,
importul FOB a însumat 3.768,98 milioane euro, iar importul CIF a fost de
4.083,2 milioane euro, fiind mai mare cu +23,1% faţă de luna
noiembrie 2005, respectiv cu 5,2% faţă de luna octombrie 2006.
Produsele
cu cele mai însemnate creşteri valorice la importul cumulat pe 11 luni
2006, faţă de 11 luni 2005, au fost: maşini si aparate,
echipamente electrice si părţi ale acestora cu +1.992,08 milioane
euro (+29,1%); vehicule de transport si părţi ale acestora +1.092,0
milioane euro (+36,1%); produse minerale (ţiţei, gaze si
cărbune) +1.038,1 milioane euro (+25,7%); metale comune si articole din
acestea +1.006,7 milioane euro (+38,5%); materiale plastice, cauciuc si produse
din acestea +519,9 milioane euro (+29,0%); produse farmaceutice +224,7 milioane
euro (+28,4%) şi produse alimentare diverse (zahar, legume si fructe,
nutreţuri pentru animale, băuturi si tutun) +216,8 milioane euro
(+28,0%).
Sursa
principală de aprovizionare cu importuri se localizează în grupul
ţărilor dezvoltate, care deţin o pondere de 73% din valoarea
totală a importului pe 11 luni 2006. Importul din ţările UE-25
s-a cifrat la 22.939,1 milioane euro, reprezentând 62,5% din totalul
importului, în creştere cu 24,6% faţă de 11 luni 2005.
Principalele
ţări partenere la importul cumulat pe 11 luni (care reprezentă
76,4% din totalul importului), au fost: Germania, cu 15,0% din valoarea
totală a importului; Italia 14,8%; Federaţia Rusă 8,1%;
Franţa 6,5%; Turcia 4,9%; China 4,2%; Austria 3,8%; Ungaria 3,3%;
Kazahstan 3,2%; Polonia 2,8%; Marea Britanie, Cehia şi SUA cu câte 2,5% si Spania 2,3%.
În
structura importului (cumulat 10 luni din 2006) pe principalele destinaţii
economice se observă următoarele evoluţii: importul pentru
aprovizionarea industriei cu materii prime şi produse intermediare ocupă
o pondere de 47,7% din valoarea totală a importului şi au
tendinţa de scădere pe componenta de produse intermediare (cu circa
-3,4% faţă anul anterior); importul de bunuri de capital pentru
investiţii în economie ocupă o pondere de 25,4% şi au
tendinţa de creştere în valoarea totală a importului (respectiv
cu circa 0,9% faţă de anul anterior); bunurile de consum
reprezintă 15,4% din valoarea totală a importului şi au
tendinţa de scădere relativă în valoarea importului (cu -1%
faţă de anul anterior) şi importul de echipamente de transport
şi părţi ale acestora nedestinate industriei ocupă o
pondere de 8,7% în totalul importului şi au crescut cu aproximativ 0,6%
faţă de anul anterior.
Deficitul
comercial
Deficitul
comercial (cumulat 11 luni) a însumat –10.000,9 milioane euro, calculat ca
diferenţă între exportul de mărfuri FOB şi importul FOB,
respectiv –12.832,6 milioane euro, calculat ca diferenţă între
exportul FOB şi importul CIF (care include şi serviciile de transport
şi asigurare), fiind mai mare cu +3.251,9 milioane euro faţă de
intervalul corespunzător din 2005 în preţuri FOB–FOB, respectiv cu
+3.807,3 milioane euro în preţuri FOB-CIF.
Produsele
la care s-au consemnat cele mai însemnate deficite comerciale (cumulat 11 luni)
au fost: maşini si aparate, echipamente electrice si părţi ale
acestora –3.974,9 milioane euro; produse minerale (ţiţei, gaze si
cărbune) –3.041,4 milioane euro; vehicule de transport şi
părţi ale acestora –1.803,37 milioane euro; produse ale industriei
chimice şi industriilor conexe –1.764,4 milioane euro (din acestea:
produse farmaceutice –981,4 milioane euro); materiale plastice, cauciuc si
produse din acestea –1.305,5 milioane euro; produse alimentare diverse – 830,9
milioane euro; hârtie şi cartoane cu – 576,8 milioane euro; produse ale
regnului animal şi vegetal –569,1 milioane euro; materiale pentru
construcţii –498,7 milioane euro; piei brute şi tăbăcite –
491,5 milioane euro si instrumente de măsură şi control şi
aparate optice – 444,5 milioane euro.
Deficitul
comercial la produsele menţionate mai sus a fost compensat parţial de
surplusul obţinut la exportul de articole de încălţăminte
+905,1 milioane euro; materiale textile si produse din acestea +742,8 milioane
euro; mobilă +557,5 milioane euro
şi lemn si articole din lemn (exclusiv mobilă) + 503,2 milioane euro.
Analiza
evoluţiei balanţei comerciale pe principalele destinaţii
economice arată că deficitul comercial (cumulat 10 luni din 2006), se
localizează la: importul de materii prime şi produse intermediare
pentru aprovizionarea industriei, care deţine o pondere de aproximativ 58%
în totalul valoric al deficitului comercial şi la importurile de bunuri de
capital pentru investiţii, cu o pondere de 34,8% în totalul deficitului
balanţei comerciale. Rezultă, astfel, că deficitul comercial se
localizează la bunurile pentru aprovizionarea industriei şi la
bunurile pentru investiţii care au susţinut creşterea industriei
şi a economiei. Totodată, este de remarcat că importurile pentru
investiţii sunt destinate retehnologizării şi modernizării
economiei, potenţial generatoare de dezvoltare, export şi noi locuri
de muncă.
„Exportul, în noiembrie 2006, a înregistrat cel mai
înalt nivel lunar din ultimii 16 ani, atingând valoarea de 2454 milioane euro,
mai mare cu 116 milioane faţă de recordul anterior din luna martie a
aceluiaşi an, respectiv de 2338 milioane euro” a mai declarat ministrul
delegat pentru comerţ referitor la evoluţia schimburilor comerciale
în intervalul ianaurie – noiembrie 2006.
Iuliu
Winkler consideră că schimbările pozitive în structura
balanţei produselor cu înalt grad de prelucrare şi conţinut
tehnologic ridicat generate de importurile de bunuri de capital din anii
anteriori au făcut ca, începând cu 2006, ritmul de creştere al
exporturilor româneşti din această categorie să fie superior
celui realizat la import. „Astfel, numai
în anul trecut, ponderea bunurilor de capital din componenţa deficitului
balanţei comerciale s-a diminuat cu peste 5%. Prognozele noastre
indică accentuarea acestei tendinţe în anii 2007 -2008, care se va
concretiza, pe ansamblu, în diminuarea treptată a deficitului
balanţei comerciale după anul 2009” este de părere ministrul
delegat pentru comerţ.
„Tendinţa actuală de
diminuare a exportului de produse rezultate din prelucrare activă (Lohn)
s-a reflectat în schimbarea poziţiei între principalii parteneri la
import. Astfel, Italia, după o îndelungată perioadă de timp în
care a fost primul partener al României la import, cu două luni în
urmă, a cedat locul întâi în favoarea Germaniei.
Creşterea
preţurilor la produse energetice (cărbune, ţiţei, gaze) din
anul 2006 a influenţat valoarea importului la aceste produse,
reflectată de creşterea valorii medii unitare la importul acestor
produse cu 6,2%, în intervalul de 11 luni din 2006, faţă de perioada
similară a anului anterior.
Aprecierea
cursului de schimb al leului a afectat competitivitatea externă prin
diminuarea unor avantaje comparative la produsele româneşti pe
pieţele externe şi stimularea cererii pentru importuri care au
devenit mai ieftine. Trebuie, însă, menţionat că efectul
aprecierii leului asupra exportului a fost limitat, deoarece acesta a fost
compensat de rata robustă de creştere a exporturilor de produse ale
industriilor de medie-înaltă tehnologie, cu complexitate şi valoare
adăugată mai mare.
Aderarea
României în UE face ca previziunile în evoluţia schimburilor comerciale
ale României să înregistreze tendinţe mai complexe, decât s-ar deduce
din simpla proiecţie lineară a trendurilor actuale”, a mai adăugat Iuliu Winkler, ministru
delegat pentru comerţ
Sursa
datelor: Autoritatea Naţională a Vămilor.
Biroul de Presa
al Ministerului Economiei si