Bucuresti, 23 februarie 2007

 

DISCURSUL

 

Domnului Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Comertului la Conferinta de prezentare a pachetului CE de masuri in domeniul energetic

 

 

 

Dear Commissioner, domnule pro-rector, doamnelor si domnilor,

 

 

In primul rand, as dori sa-i urez lui Andris Piebalgs un “bun venit in Romania” si sa-i multumesc in acelasi timp pentru aceasta vizita, efectuata  intr-o perioada atat de scurta de la aderare. De asemenea, doresc sa multumesc Universitatii “Politehnica” Bucuresti pentru organizarea acestei conferinte, cu prilejul careia putem dezbate  “pachetul energie” adoptat de Comisia Europeana in 10 ianuarie a.c.

 

Asa cum am spus si cu prilejul reuniunii ministrilor energiei din UE, care a avut loc la Bruxelles saptamana trecuta, strategia energetica adoptata de Comisie reprezinta prima provocare importanta cu care Romania se confrunta ca stat membru al UE. Mai mult decat atat, adoptarea pachetului energie de catre Comisie a avut loc intr-un moment foarte favorabil pentru tara noastra, cu cateva luni inainte ca strategia nationala in domeniu sa fie finalizata. In aceasta situatie, obiectivele si actiunile concrete propuse la nivel comunitar vor fi luate in considerare in  noua strategie nationala.

 

Precizez de la inceput ca Romania sprijina fara rezerve intentia si actiunile Comisiei Europene de a dezvolta o politica energetica comuna la nivel european, ca de altfel si     ”pachetul energie”. Este clar ca pentru a face provocarilor acestui secol in domeniul energetic – schimbarile climatice, volatilitatea preturilor sau dependendenta de importul de hidrocarburi din zone caracterizate de instabilitate politica, este nevoie de o actiune comuna a UE. O  astfel de politica comuna nu va fi usor de implementat. Comisia poate insa conta pe sprijinul Romaniei in acest demers. Personal sunt optimist si am mare incredere ca vom reusi.

 

Este foarte important ca UE sa vorbeasca cu o singura voce in relatiile cu partenerii externi. Pentru a fi eficienti va trebui insa, mai intai, sa vorbim cu aceeasi voce in interior. O abordare externa comuna trebuie sa se bazeze pe o abordare interna comuna.

 

Definitivarea procesului de constituire a pietei interne de energie este esential. Va trebui cu totii sa aplicam directivele privind piata de energie electrica si gaz nu numai in litera, ci si in spiritul lor. In cazul in care la jumatatea acestui an se va constata ca procesul crearii pietei interne nu este finalizat, asteptam din partea Comisiei noi propuneri care sa impulsioneze acest proces si care sa conduca la indeplinirea obiectivului general -  un pret corect si accesibil pentru consumatori.

 

Din punctul de vedere al pietei interne, principala provocare cu care ne confruntam in prezent in Romania nu vine din separarea activitatilor (productie, distributie, transport) pe care am facut-o deja, ci din nevoia de a creste competitia in sectorul de productie de energie electrica. Sunt convins ca vom gasi cea mai buna solutie, in curand, pentru a creste competitia si transparenta in acest sector. In ceea ce priveste liberalizarea, nu numai ca ne propunem sa incheiem acest proces in termenul asumat in negocieri, ci chiar  ne declaram disponibilitatea pentru a promova principiile UE  in materie de piata libera si in dialogul cu tarile din vecinatatea Romaniei, in special cu cele din zona Marii Negre-Marea Caspica. Este dreptul fiecarei tari de a-si alege modelul de piata dorit, insa este de datoria noastra sa le aratam beneficiile modelului pietei libere. In plus, avand in vedere ca Operatorul Pietei de Energie (OPCOM) are cea mai buna lichiditate din regiune dar si experienta, ne declaram disponibilitatea de a gazdui o bursa regionala de energie la Bucuresti. Un astfel de proiect ar genera un pret de referinta pentru tranzactiile regionale de energie, fapt de natura sa dinamizeze procesul constituirii pietei regionale. Pentru acest proiect ne-am dori sa contam si pe un sprijin consistent din partea Comisiei Europene, mai ales ca de la 1 ianuarie ne-am schimbat statutul in cadrul Comunitatii Energetice in Sud-Estul Europei si suntem acum reprezentati de Comisie.

 

In ceea ce priveste securitatea alimentarii, este important sa vorbim cu o voce comuna in dialogul cu marii furnizori de hidrocarburi, dar si sa consolidam parteneriatele cu acestia, ma refer in special la cele cu Rusia, Algeria si Norvegia.  Este clar ca intre UE si acesti parteneri exista o interdependenta. Personal consider ca avem nevoie de petrolul si gazul pe care ni-l furnizeaza, iar ei au nevoie de banii pe care ii platim. De aceea va trebui sa imbunatatim caile de dialog si sa crestem increderea intre noi. Cred, totodata, ca este important in cadrul acestor dialoguri ca Uniunea Europeana sa solicite acestor parteneri sa acorde un tratament egal tuturor companiilor din interiorul Uniunii, bazat exclusiv pe criterii de piata si fara nici un fel de ingerinta a factorilor politici in ceea ce priveste stabilirea preturilor.

 

In acelasi timp, este esentiala pentru Uniune diversificarea surselor de aprovizionare cu hidrocarburi. Doresc sa folosesc acest prilej si sa multumesc Comisiei Europene pentru sprijinul acordat proiectului Nabucco. Proiectul Nabucco este de importanta strategica pentru Romania si pentru UE. Asteptam cu interes desemnarea coordonatorului european pentru acest proiect. Cred ca ar trebui sa fie o persoana care sa cunoasca foarte bine particularitatile regiunii. De asemenea, consideram ca proiectul de construire a oleoductului Constanta-Trieste reprezinta o solutie viabila pentru cresterea securitatii aprovizionarii cu petrol pentru regiune.

 

In ceea ce priveste obiectivele privind reducerea  cu 20% pana in 2020 a emisiilor gazelor care produc efect de sera, cresterea ponderii energiilor regenerabile la 20% din mix-ul energetic european pana in 2020 si imbunatatirea eficientei energetice cu 20% pana in 2020, primul lucru la care m-am gandit citind aceste obiective a fost ca Romania urmeaza sa asigure Presedintia UE in a doua jumatate a anului 2019. Practic, noi vom fi aceia care vom conduce procesul de analiza cu privire la indeplinirea acestor obiective. Este clar ca va trebui sa fim un exemplu in materie.

 

In ceea ce priveste eficienta energetica, potentialul de care dispunem este semnificativ. Imbunatatirea eficientei energetice va fi una din prioritatile importante ale strategiei energetice nationale. In felul acesta, vom imbunatati competitivitatea industriei, vom reduce dependenta de importul de hidrocarburi si vom reduce nivelul gazelor care produc efect de sera.

 

In privinta energiei regenerabile, nu suntem foarte departe de a ne indeplini angajamentul asumat in negocierile de aderare - 33% productie de energie electrica din surse regenerabile pana in 2010. Este adevarat ca o proportie covarsitoare din aceast procent apartine energiei electrice produse in centrale hidro mari. Romania are potential de dezvoltare si in domeniul biomasei si in domeniul solar si in cel eolian. Vom incerca sa valorificam acest potential, inclusiv prin alocarea de fonduri structurale proiectelor in domeniu si prin incurajarea investitiilor  private.

 

In ceea ce priveste reducerea emisiilor de CO2, este clar ca trebuie sa actionam. Efectele schimbarilor climatice pot fi sesizate de oricine, iar pericolul unei lipse de actiune este foarte mare. Ca sa fiu sincer, in domeniul energetic din Romania nu ne va fi usor deloc sa atingem standardele europene de mediu. Avand in vedere si problemele legate de securitatea alimentarii existente in intreaga regiune si tinand cont de faptul ca rezervele de carbune din productia interna ar putea acoperi consumul pentru o perioada indelungata de timp, este clar ca, in continuare, carbunele va ocupa un rol important in mix-ul nostru energetic (aproape 1/3). Din acest motiv, intentia Comisiei de a stimula construirea a 12 mari centrale de carbune dotate cu instalatii de captare si stocare a carbonului este deosebit de interesanta pentru Romania. Totodata, avand in vedere importanta acestei resurse in mixul energetic, consideram ca una din prioritatile planului tehnologic ce urmeaza sa fie adoptat de Comisia Europeana trebuie sa vizeze dezvoltarea tehnologiilor curate de utilizare a carbunelui, inclusiv a tehnologiilor de captare si stocare a carbonului.

 

Tot in ceea ce priveste reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, doresc sa evidentiez rolul pe care energia nucleara il joaca. Este clar ca va fi greu de obtinut un consens la nivel european in legatura cu energia nucleara. In Romania avem avantajul ca opinia publica este favorabila continuarii programului nuclear, avand in vedere ca tipul de tehnologie folosit este foarte sigur, iar masurile de securitate sunt adecvate. Faptul ca in luna septembrie al doilea grup de la Cernavoda va intra in functiune este un factor stabilizator pentru intreaga regiune, mai ales dupa ce unitatile de la Kozlodui au fost inchise. In aceste conditii, avand in vedere rolul important al energiei nucleare, consider ca noul plan tehnologic ce urmeaza sa fie adoptat de Comisia Europeana ar putea avea in vedere si sprijinirea dezvoltarii tehnologiilor de management si tratare a deseurilor nucleare.

 

Am sa ma opresc aici. Doresc sa multumesc inca o data oaspetelui nostru pentru vizita facuta si il asigur, inca o data, ca Romania va juca in dezbaterea Europeana privind energia un rol pozitiv si pro-activ.

 

 

 

 Biroul de Presa

al Ministerului Economiei si Comertului