COMUNICAT DE PRESA

“In acest an, exportul de produse realizate de industriile de medie-înaltă tehnologie, cu valoare adăugată mai mare, a depăşit pentru prima dată pragul de 50% din totalul exporturilor, ceea ce este un indiciu de consolidare a competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe şi reflectă o tendinţă de valorificare mai bună a resurselor naţionale”

„Comerţul exterior cu mărfuri a crescut cu +22,5%, în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2006, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005, din care: exportul a crescut cu +18,8%, iar importul cu +25,1%.

Performanţele mai bune înregistrate în această perioadă de creşterea economică, precum şi de cea a producţiei industriale şi în special a investiţiilor pentru restructurare şi modernizare au generat o cerere mai mare de import şi, totodată, au susţinut expansiunea exporturilor şi ameliorarea structurii acestora.” a declarat Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comerţ.

Evoluţii la export

Exportul (FOB) realizat în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2006 a însumat 14,89 miliarde euro înregistrând o creştere cu +18,8% faţă perioada similară a anului 2005. În luna iulie, exportul a însumat 2,21 miliarde euro, fiind mai mare cu +10,4% faţă de luna iulie 2005.

Produsele cu cele mai dinamice creşteri la exportul cumulat pe şapte luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005, au fost: vapoare; nave şi structuri plutitoare +80,02% (+163,4 milioane euro); vehicule de transport rutier si părţi ale acestora care au crescut cu +66,74% (+373,4 milioane euro); aluminiu şi articole din aluminiu +58,51% (+141,9 milioane euro); maşini si aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora +38,64% (+822,8 milioane euro); produse petroliere +33,12% (+431,1 milioane euro); materiale plastice, cauciuc si articole din acestea +26,92% (+129,1 milioane euro) şi instrumente, aparate de măsură şi control şi părţi ale acestora +31,69% (+23,5 milioane euro).

În acelaşi interval de referinţă a continuat tendinţa de scădere la exportul de „articole si accesorii de îmbrăcăminte” cu -4,26% % (-96,6 milioane euro) ca urmare creşterii concurenţei produselor provenite din ţările asiatice şi la „fontă, fier si otel brut” cu -14,71% (-178,8 milioane euro) ca urmare a reducerii exportului de produse metalurgice cu valoare mică adăugată.

Principalele pieţe la export au fost: Italia 18,6% din totalul exportului; Germania 14,9%; Turcia 7,7%; Franţa 7,6%, Ungaria 4,9%; Marea Britanie 4,6%; Austria 2,9%; Bulgaria 2,8%; SUA 2,8%; Spania 2,5%%; Olanda 2,2%. Pe grupe de ţări, principala destinaţie la export au fost ţările dezvoltate cu o pondere de 78,5% din totalul exportului, iar în cadrul acestora ponderea majoritară revine ţărilor membre ale UE cu 67,3% din totalul exportului (în creştere cu 16,7% faţa de 7 luni 2005).

Evoluţia calitativă a exportului rezultă din creşterea sensibilă a ponderii exportului de produse realizate de industriile de medie-înaltă tehnologie cu valoare adăugată mai mare (maşini si echipamente, vehicule pentru transport; chimie şi petrochimie; materiale plastice şi cauciuc) cu 7 puncte procentuale, în perioada ian.-iulie 2006, faţă de perioada similară a anului anterior (respectiv de la 43,78% în totalul exportului la 50,43%) şi scăderea corespunzătoare a ponderii exportului de produse provenite din industriile de medie-joasă si joasă tehnologie, cu valoare adăugată mai mică (metalurgie; textile si pielărie; mobilă si produse din lemn; produse alimentare si băuturi), aspect care indică consolidarea competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe şi tendinţa de valorificare superioară a resurselor naţionale.

Analiza exportului pe zone şi spaţii de expansiune economică relevă creşterea exportului în ţările membre ale UE şi ritmuri de creştere mai accelerate ale exportului pe pieţele din afara zonei UE, în special în ţările din Europa de est şi Africa şi Orientul Mijlociu.

Evoluţii la import

Importul FOB realizat în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2006 a însumat 20,23 miliarde euro fiind mai mare cu +4,06 miliarde euro faţă intervalul corespunzător al anului 2005, iar importul calculat în preţuri CIF a însumat 21,92 miliarde euro înregistrând o creştere cu +25,3% faţă de perioada similară a anului anterior, când a însumat 17,52 miliarde euro. În luna iulie, importul FOB a însumat 3,18 miliarde euro, iar importul CIF a fost de 3,45 miliarde euro în creştere cu +23,9% faţă de luna iulie 2005.

În intervalul ianuarie-iulie 2006, creşteri sensibile s-au consemnat la următoarele grupe de produse: maşini si aparate, echipamente electrice si părţi ale acestora destinate retehnologizării si dezvoltării economiei cu +1.271 milioane euro (+32,57%); materii prime minerale (ţiţei, gaze si cărbune) +823,8 milioane euro (+30,33%); vehicule de transport persoane rutier si părţi ale acestora +552,8 milioane euro (+33,5%); metale comune si articole din acestea destinate procesării in industrie cu +458,3 milioane euro (+29,58%); materiale plastice, cauciuc si produse din acestea +280,3 milioane euro (+26,46%); produse alimentare diverse (zahar, legume si fructe, nutreţuri pentru animale, băuturi si tutun) cu +166,3 milioane euro (+38%); produse farmaceutice cu +128,7 milioane euro (+28,36%); produse ale regnului vegetal cu +73,6 milioane euro (+28,43%); produse animale (carne şi organe comestibile) cu +37,7 milioane euro (+11,51%).

Principalele pieţe la importul României (cumulat) au fost: Italia 15,5% din totalul importului; Germania 14,6%; Federaţia Rusă 8,9%; Franţa 6,7%; Turcia 4,7%; China 3,9%; Austria 3,9%; Kazahstan 3,5%; Ungaria 3,1%; Polonia 2,6%; Marea Britanie 2,6%; Cehia 2,4%; SUA 2,4% si Spania 2,3%. Pe grupe de ţări, ţările UE sunt principala sursă la import cu o pondere de 62,4% în totalul importului (în creştere cu +24,1% faţă de 7 luni 2005), urmată de ţările din Europa de Est şi Asia-Oceania.

Analiza importului pe principalele destinaţii economice relevă principalii factori care au determinat creşterea importului: ritmul alert al investiţiilor cu impact economic semnificativ (care au crescut cu 52% în sem. I 2006, faţă de sem. I 2005); dependenţa mare a structurilor tehnologice şi de producţie interne de materii prime din import şi concurenţa crescută pe piaţa internă a bunurilor de consum din import la care oferta producţiei interne nu poate satisface cererea populaţiei.

Deficitul comercial

În intervalul analizat, deficitul comercial a însumat 5,35 miliarde euro calculat ca diferenţă între exportul calculat la preţuri FOB şi importul la preţuri FOB, respectiv 7,04 miliarde euro calculat ca diferenţă între exportul calculat la preţuri FOB şi importul la preţuri CIF care include şi serviciile de transport şi asigurare.

Principalele produse care au exercitat presiuni asupra deficitului comercial, au fost: maşini si aparate, echipamente electrice si părţi ale acestora cu –2.220,9 milioane euro; produse minerale (ţiţei, gaze si cărbune) -1.744,1 milioane euro; produse alimentare diverse şi produse ale regnului vegetal şi animal -977,5 milioane euro; vehicule de transport -905,7 milioane euro; materiale plastice, cauciuc si produse din acestea –731,4 milioane euro; şi produse farmaceutice cu -564,3 milioane euro.

Deficitul comercial la produsele menţionate mai sus a fost compensat parţial de surplusul obţinut la exportul de articole de încălţăminte +566,2 milioane euro; materiale textile si produse din acestea +425,6 milioane euro; mobilă + 388,1 milioane euro; lemn si articole din lemn (exclusiv mobilă) + 339,7 milioane euro şi metale comune şi produse din acestea +176,4 milioane euro.

Analiza structurii deficitului comercial pe principalele destinaţii economice relevă factorii care exercită presiuni asupra balanţei comerciale: bunurile pentru investiţii destinate restructurării si modernizării economiei; materiile prime şi materialele destinate aprovizionării industriei si bunurile de consum competitive din import la care oferta producţiei interne nu satisface cererea populaţiei.

Biroul de Presa

al Ministerului Economiei si Comertului